When EDF, gigantul energetic francez, a avertizat în luna mai că producția de energie nucleară din acest an va fi mai mică decât se prevăzuse anterior, deoarece jumătate din reactoarele sale sunt scoase din funcțiune, momentul nu putea fi mai prost ales. Datorită industriei sale nucleare, Franța este, de obicei, cel mai mare exportator net de energie electrică din Europa. Închiderile au transformat țara într-un importator net de energie electrică pentru prima dată, chiar în momentul în care continentul se confruntă cu o criză de energie. Când, în septembrie EDF a anunțat apoi că și până în 2024 producția va fi în continuare mult sub nivelul normal, problema a devenit o rușine națională.

Problemele nucleare actuale ale Franței se datorează în parte întreținerii de rutină a celor 56 de reactoare ale țării, dintre care jumătate sunt vechi de aproximativ 40 de ani. Fiecare reactor îmbătrânit trebuie să fie oprit periodic, prin rotație, pentru inspecție. În timpul pandemiei, întreținerea programată a fost întreruptă de blocaje. Adevărata criză, însă, a venit după ce, la sfârșitul anului 2021, au fost detectate probleme de coroziune la un reactor cu apă sub presiune. În luna septembrie a acestui an, nu mai puțin de 25 de reactoare au fost scoase din funcțiune: zece pentru întreținere de rutină, restul pentru analize de coroziune sau reparații.

Adevărul stânjenitor este însă că necazurile nucleare ale Franței sunt, de asemenea, din cauza propriei sale creații. Din punct de vedere istoric, francezii au fost mândri de semi-independența oferită de flota lor nucleară, care generează 69% din energia electrică a țării. Cu toate acestea, după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011, la care se adaugă lobby-ul exercitat de grupurile antinucleare și de ecologiștii francezi, energia nucleară a trecut de modă. În 2012, François Hollande, un socialist, și-a făcut campanie cu succes pentru președinție pe baza promisiunii de a reduce la 50% ponderea energiei nucleare în mixul energetic al țării. El a consemnat acest lucru în lege în 2015. De asemenea, a promis să închidă cele două reactoare de la Fessenheim, cele mai vechi din țară, deși singurul reactor nou aflat în construcție la acea vreme, cel de la Flamanville, nu fusese încă finalizat (și încă nu a fost).

Abia în luna februarie a acestui an, președintele Emmanuel Macron, succesorul dlui Hollande, a oscilat ferm în favoarea energiei nucleare ca parte a planurilor sale pentru o economie cu emisii reduse de carbon. Dezvăluind o strategie energetică bazată pe relansarea energiei nucleare și pe extinderea surselor regenerabile, dl Macron a anunțat că Franța va construi șase reactoare de nouă generație și, eventual, alte opt până în 2050. Acest lucru a marcat o încredere reînnoită într-un sector demoralizat. Dar noile reactoare vor avea nevoie de mulți ani pentru a intra în funcțiune.

Șefii din industrie și politicienii se învinovățesc reciproc. În august, Jean-Bernard Lévy, EDFa dat vina pe decizia Franței din ultimul deceniu de a începe să închidă reactoare pentru dificultatea industriei de a recruta și de a forma specialiștii nucleari de care are nevoie. Domnul Macron a respins acuzația ca fiind „falsă și iresponsabilă”. Oricum ar fi, „deciziile nu au fost luate sau au fost luate prea târziu”, spune Cécile Maisonneuve, specialist în energie la Institutul Francez de Relații Internaționale, „iar acest lucru a pus acum Europa într-o dificultate serioasă”.

Pe termen lung, Franța își poate revigora industria. EDF a menținut în mod special expertiza în Marea Britanie, unde construiește reactoare la Hinkley Point, cu planuri pentru o altă pereche la Sizewell. Pe termen scurt, însă, Franța se va confrunta cu o iarnă de „tensiuni sporite”, potrivit RTE, autoritatea pentru rețelele electrice. EDF a promis că toate reactoarele care sunt închise în prezent vor fi funcționale până în februarie. Guvernul, care naționalizează în totalitate compania energetică, nu va tolera întârzierile. Totuși, chiar și până la sfârșitul lunii februarie, RTE‘s central forecast is that nuclear capacity will be about a fifth below its level in February 2021. Ceea ce sugerează dificultăți anul viitor, pentru Franța și Europa, nu doar pentru acesta. ■