Vladimir Putin anexează în mod ilegal patru oblasturi ucrainene

Condamnarea și alte sancțiuni urmează imediat

„HISTORIE FABRICATĂ în timp real”, „Inimi care bat în liniștea răsunătoare”, „Ținuturile istorice ale Rusiei se întorc acasă”. Astfel a făcut televiziunea de stat rusă publicitate discursului grandios al lui Vladimir Putin de la Kremlin din 30 septembrie, la finalul căruia a semnat documentele de anexare a patru provincii ucrainene, dintre care doar una este ocupată aproape în totalitate de Rusia. În Occident, a fost denunțat instantaneu ca un act ilegal pe care nimeni nu îl va recunoaște. Noi sancțiuni au fost anunțate de America, iar la ONU a fost redactat un vot de condamnare.

Domnul Putin, cu 18 minute întârziere la „cel mai important moment din istoria Rusiei”, a trecut prin ușile aurite ale sălii St George, unde „fiecare statuie marchează o victorie” și unde în 2014 a anunțat anexarea Crimeei, în fața unei ovații în picioare. El a încercat să pară triumfător în timp ce declara extinderea Rusiei. Dar fețele elitei adunate în fața lui păreau să transmită mai degrabă aprehensiune decât bucurie.

Scopul principal al discursului dlui Putin a fost de a reformula „operațiunea sa militară specială” șovăitoare (adică invazia sa în Ucraina) ca fiind un război existențial purtat de Occident împotriva Rusiei. „Ei vor ca noi să fim [their] colonie. Ei nu vor să coopereze, ci să ne jefuiască”, a spus el. „Ei vor să ne vadă nu ca pe o societate liberă, ci ca pe o gloată de sclavi fără suflet. Gândirea și filozofia noastră reprezintă o amenințare directă pentru ei… Cultura noastră reprezintă un pericol pentru ei.”

Prin punerea în scenă a unui spectacol de mare anvergură și formularea acestuia în termeni istorici deformați, dl Putin a încercat să pună pecetea permanenței pe cea mai mare acaparare de terenuri din Europa de la cel de-al doilea război mondial încoace. „Vreau ca autoritățile de la Kiev și adevărații lor stăpâni din Occident să mă audă, pentru ca ei să-și amintească acest lucru. Oamenii care locuiesc în Luhansk și Donețk, Kherson și Zaporizhia devin cetățenii noștri. Pentru totdeauna”.

Dar, în timp ce vorbea, forțele ucrainene își continuau ultima ofensivă, menită să recupereze teritoriul furat de dl Putin. Ele au învăluit mii de soldați ruși într-un buzunar în jurul orașului Lyman, în provincia Donetsk, acum anexată. O sursă militară ucraineană a declarat că unele dintre cele mai experimentate formațiuni de luptă ale Rusiei au fost prinse acolo. Singura lor cale de scăpare ar putea fi printr-un drum care se află sub monitorizare ucraineană și în raza de tragere.

Dar nu sunt doar trupele rusești care sunt acum prinse în capcană. Prin anexarea formală a acestor patru provincii chiar în momentul în care armata sa se luptă să le păstreze, dl Putin și-a legat propria soartă de a lor, punându-se într-un colț din care îi va fi aproape imposibil să se elibereze. De asemenea, el a prins și poporul rus în capcana războiului său fără sens.

Măsura, care urmează să fie aprobată de parlamentul rus la începutul săptămânii viitoare, a transformat granițele Rusiei, până acum recunoscute la nivel internațional, în linii de contestare și a transformat teritoriul „rusesc” într-un câmp de luptă viu. În mod paradoxal, aceasta a făcut ca anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 să devină mai fragilă, făcând ca statutul acesteia să fie la fel de absurd ca și cea mai recentă acaparare de teritoriu.

Rusia, a declarat dl Putin, își va apăra sinele său extins prin toate mijloacele posibile, numind amenințător folosirea de către America a bombei atomice împotriva Japoniei în 1945 „un precedent”. Dl Putin a mai lansat amenințări nucleare înainte; dar anexarea unui teritoriu pentru care se duce o luptă îl aduce cu un pas mai aproape de a-și transforma amenințarea în realitate.

În discursul său, dl Putin a deplâns prăbușirea Uniunii Sovietice și a acuzat Occidentul că încearcă să domine Rusia. „Trebuie să întoarcem această pagină rușinoasă. Hegemonia occidentală va fi zdrobită. Acest lucru este inevitabil. Trebuie să facem acest lucru pentru poporul nostru, pentru marea Rusie istorică”, a spus el. Portretul său al Occidentului – ca fiind agresiv, imperialist, bazat pe minciună și violență – a fost o descriere exactă a tot ceea ce a devenit statul său sub conducerea sa.

Scopul său principal, însă, a fost să-și convingă poporul că este învingător. Prin extinderea Rusiei, dl Putin speră să își revitalizeze și să își lărgească baza de susținere într-un moment în care ratingurile sale de aprobare sunt în scădere, mai ales de când a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruși în plus la 21 septembrie. Până în urmă cu o săptămână, o mare parte din electoratul dlui Putin a susținut războiul, deoarece acesta nu a necesitat nicio implicare sau sacrificiu din partea lor. Acum, el le-a spus că sunt cu toții implicați și că fiii lor ar putea fi nevoiți să moară pentru viziunea sa.

Cel mai recent sondaj realizat de Levada, un institut de sondaje independent, arată că, în timp ce în august 48% dintre ruși doreau ca războiul să continue, după apelul la mobilizare, doar 29% sunt ferm convinși să continue, 15% sunt de partea acestei idei, iar 48% doresc discuții de pace. Asta într-o țară în care toate posturile de televiziune aclamă neîncetat războiul, mint în legătură cu cauzele sale și exagerează succesele rusești pe câmpul de luptă.

Rusia, a declarat dl Putin, este pregătită să negocieze, atât timp cât Ucraina acceptă noile granițe. Ucraina a respins imediat această idee. „Este în mod clar imposibil să negociezi cu președintele despre coexistență. El nu știe ce sunt onestitatea și demnitatea. Suntem pregătiți să purtăm un dialog cu Rusia – sub un nou președinte”, a declarat Volodymyr Zelensky, președintele Ucrainei.

De îndată ce domnul Putin a încetat să mai vorbească și și-a pus semnătura pe cele patru acorduri alături de cele patru marionete instalate de Rusia în provinciile parțial ocupate, domnul Zelensky a ieșit din propria clădire guvernamentală pentru a-și semna propriul document pe o masă improvizată. „Semnez o cerere de aderare accelerată a Ucrainei la NATO”, a declarat el. Deși acest lucru nu se va întâmpla, Ucraina se bucură acum de un parteneriat de facto cu NATO, care este de nezdruncinat.

Și, aproape în același moment, a Washington Post a publicat un articol scris de Alexei Navalny, liderul opoziției din Rusia, încarcerat. „Ucraina trebuie să rămână un stat democratic independent, capabil să se apere singur”, a scris acesta. Rusia trebuie să treacă printr-o schimbare de regim și să se transforme într-o țară care nu dorește să declanșeze războaie, a susținut el.

Între timp, președintele Joe Biden a declarat că „acțiunile domnului Putin nu au nicio legitimitate” și a impus noi sancțiuni pentru peste 1.000 de persoane și companii rusești, inclusiv pentru cele considerate a fi implicate în furnizarea de arme și tehnologie militară către Rusia. Administrația sa a avertizat cu privire la sancțiuni pentru cei „din interiorul sau din afara Rusiei care susțin referendumurile false ale Rusiei, pretinsa anexare și ocuparea unei părți din Ucraina”.

La ONU, America a făcut presiuni pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate care să condamne anexarea și să ceară retragerea Rusiei din teritoriile ocupate. În mod nesurprinzător, aceasta a fost respinsă prin veto de către Rusia. Patru țări s-au abținut, printre care Brazilia, China și Gabon. Cel mai dezamăgitor pentru Occident a fost faptul că și India s-a abținut. Aceasta a cerut o încetare imediată a focului și respectarea „suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor”, dar nu a rostit niciun cuvânt de critică la adresa anexării Rusiei.

Bătălia diplomatică se mută acum în Adunarea Generală a ONU, unde Rusia nu are drept de veto, dar Occidentul s-ar putea să se străduiască să adune un număr la fel de mare de voturi împotriva Rusiei ca în primele săptămâni ale războiului. ■